A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca
inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce
zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a
fost curios să îi ceară opinia. Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană.
Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?
Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în
necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un
miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie.
Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu
specialiști, nu să vorbească oricine.
Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră…
A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană.
Rep.: Cît aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul
de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia
Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm
acel măciniș cu apă, obținem aur.
Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc.
A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani
oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram,
mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold
Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor
extrage.
Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate?
A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În
muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de
tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră,
situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a
fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima
semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu,
cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza
documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de
tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de
argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că
zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală.
Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori,
conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul
e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3
grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă
surprize…
Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare?
A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am
și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele
noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București,
evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În
1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme
de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din
Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5
grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe
tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu –
2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe
tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe
și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de
la Agenția Națională de Resurse Minerale.
Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic?
A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție
se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale
nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de
concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în
beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.
Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt
mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din
celelalte metale?
A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai
valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint.
Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București
se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare
de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și
argintului de acolo.
Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute.
A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică
în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă
din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846
și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit.
Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă
Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui
proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și
șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi?
Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe
fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric,
cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi
vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și
păstrate.
Alexandru Căutiș
Sursa: http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/aurel-santimbrean/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu